A ales arta în detrimentul oricărei alte opțiuni de viață. Ba mai mult, crede cu convingere că putem face din viața noastră o operă de artă, câtă vreme păstrăm empatia față de lume. Are cultura guvernării și militează pentru guvernarea Culturii în mod sustenabil. Crede cu tărie că dacă ar fi ținut cont de „nu-urile” din viața ei, „nu ar mai fi făcut nimic”. Sună a Pessoa când recunoaște – „Eu sunt proiectele mele”, dar oricine o cunoaște, știe că numai Ioana Ciocan e cea care spune că toate lucrurile bune aparțin colegilor ei și toate greșelile făcute îi aparțin. Duminică, la prânz, la microfonul Avangardei, publicul a putut asculta vocea Ioanei Ciocan, CEO-ul Art Safari, cea care face de zece ani vânătoare de artă și așază Bucureștiul pe harta capitalelor culturale europene, printr-un festival de tradiție al bunului gust și geniului artistic.
Cea mai mare parte a vieții ei profesionale se desfășoară sub cupola Art Safari, pentru care a investit timp și energie să extindă lista partenerilor internaționali: cine ar fi crezut în urmă cu câțiva ani că National Gallery Portrait sau Victoria and Albert Museum vor bate palma cu Safariul artistic românesc pentru a expune lucrări inedite? Ioana Ciocan povestește fostului ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, care au fost eforturile din spatele acestei internaționalizări, ce înseamnă rolul artei în spațiul public, care sunt clădirile care au potențial artistic și cultural, dar sunt abandonate într-un București postcomunist tot mai inestetic și insensibil. În restul activităților profesionale, Ioana Ciocan este profesorul unor generații de studenți care descoperă pasiunea pentru artă, antreprenoriatul cultural și managementul artei. Ioana Ciocan, de altfel și Comisarul României pentru Bienala de artă de la Veneția,  membru al consiliului științific al Muzeului Național Cotroceni și al Comitetului de înființare și organizare al Muzeului Ororilor Comunismului, explică ce înseamnă competitivitatea și profesionalismul în domeniul industriilor creative și cum s-a schimbat peisajul artistic românesc, de la Proiect 1990, primul program de artă în spațiul public din România postdecembristă, lansat de Ioana în 2010 și până astăzi. Totodată, aflăm ce lucrări și ce artiști români au reușit să facă avangardă în Europa ultimilor ani, prin prisma experienței Ioanei Ciocan de membru în juriul Concursului național pentru selectarea proiectului care a reprezentat România la cea de-a 58-a ediție și a 59-a ediție a Bienalei de artă de la Veneția.

Interviul integral poate fi ascultat accesând link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=zv7UPVU12Do&t=20s