„Am avut un trecut așa, mai puțin plăcut… Poate că era mai bine să rămân departe de familia naturală. Regret momentul în care mi-am dorit să mă întorc la mama!”

Rămânem în spiritul sărbătorilor de iarnă, sub magia ultimelor zile din an și pentru că este o perioadă în care „să fim mai buni” este pe buzele tuturor, noi vă invităm să citiți o poveste aparte, care nu va impresiona printr-un personaj neapărat bun, ce ne uimește prin rezultatele deosebite la învățătură sau prin performanțe greu de egalat. „Să fim mai buni” și să citim cu „ochii din interiorul nostru” povestea unui tânăr pentru care viața nu a fost nici pe departe frumoasă, un tânăr rătăcit, care a ajuns la pasul maturității și care are nevoie de încredere în propriile-i puteri pentru a deveni un adult bun. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dâmbovița a ales să vă prezinte și poveștile tinerilor care nu excelează prin comportamente frumoase, corecte și bune. Ei au cea mai mare nevoie de susținere, de acceptare și tolerare în societate și îndrumare de către toți cei din jur, pentru că oricine poate deveni un exemplu pozitiv pentru un tânăr descumpănit.

„Am avut un trecut așa, mai puțin plăcut…”. Astfel își începe povestea Andrei, în vârstă de 18 ani. A ajuns în sistemul de protecție specială la 2 ani și 7 luni, când părinții nu s-au mai înțeles. Povestește că, pe fondul consumului de alcool, părinții s-au despărțit, iar el a fost abandonat: „Tata e un bețiv, iar mama nu este deloc o femeie cum trebuie!”, afirmă băiatul dezamăgit. Este al 5-lea copil, din 12 frați.

La un moment dat, mama a cerut reintegrarea și a făcut tot posibilul să își îmbunătățească condițiile de locuit, astfel încât băiatul să revină acasă. La ceva timp de la reintegrare, după finalizarea procedurii de monitorizare, Andrei a început să simtă nenumărate lipsuri. Nici la școală nu a mai mers. „Eram ok înainte, mă țineam de școală, nu făceam probleme. După ce am ajuns la mama s-a stricat tot. Acolo am început și să beau. Nu mai aveam cu ce să ajung la școală, trebuia să fac naveta 30 km. Nu aveam bani, mama nu mai muncea… Și acum trăiește din fiare vechi.”. A fost momentul în care foamea l-a împins să fure. A intrat în anturaje nepotrivite și neregulile din viața lui au continuat, de multe ori peste limitele legale: „Am făcut prostii din cauza anturajului, sunt conștient de acest lucru, dar… nu pot lăsa totul în urmă…”.

A ajuns, din nou, în sistemul de protecție, însă, era deja obișnuit cu o libertate mult prea mare pentru un adolescent. A început să fugă din casa de tip familial în care era găzduit, din cadrul unui O.N.G., și spune că a făcut-o din dragoste, pentru că de fiecare dată fugea cu iubita sa. Tânăra a început să aibă pretenții materiale, iar Andrei a furat, din nou…

A ajuns în Complexul de Servicii Sociale Târgoviște „Floare de Colț” Târgoviște, s-a despărțit de iubita sa și are planuri să își trăiască viața peste hotare. A împlinit 18 ani și își așteaptă sentința judecătorească pentru a părăsi sistemul de protecție. Nu este mândru de ceea ce a făcut și speră să trăiască diferit. „Mi s-a părut cool la acel moment, acum nu mi se mai pare. Acum aștept să văd cum voi răspunde pentru ce am făcut.”.

Visează să ajungă în Germania, pentru a lucra ca electronist, specializare pe care a urmat-o și la școală: „Îmi place să muncesc și am muncit mult până acum. Am lucrat și în construcții și în comerț, nu fug de muncă.”.

Surprinzător, în contradicție cu trecutul său, de câteva luni este voluntar la o asociație dedicată micuților cu autism: „Sunt agent voluntar pentru copiii cu autism, la Asociația Terapii miraculoase, speranțe pentru viitor, din Ploiești. Mergem pe stradă și vorbim cu oamenii. Ei donează 5-10 lei. Câteodată se întâmplă să doneze și 50 și 100 lei, dar rar. Tai chitanțe pentru toți banii primiți și îi dau la asociație.”. Vorbește zâmbind despre această activitate, mai ales după ce i-a cunoscut pe micuții pe care încearcă să-i ajute: „Copiii cu autism mi se par foarte deștepți. Așa cum sunt ei, sunt foarte creativi.”.

De la extaz la agonie, viața lui Andrei este haotică, mai ales atunci când consumă alcool. Spune că regretă momentul în care și-a dorit să revină în familie și consideră că pentru unii copii este mai bine să trăiască departe de părinții biologici.

De la prima discuție cu el, este vizibilă maturitatea tânărului, care a fost nevoit să crească mult prea repede. Vorbește frumos, cu diplomație și afișează o calmitate care nu ar indica nicio clipă agresivitatea ce-l caracterizează în diferite situații. Noi considerăm că greșelile pe care le-a făcut nu au fost pentru că are un fond rău, ci poate din cauza neglijenței adulților care ar fi trebuit să îi asigure o copilărie cel puțin liniștită. Traumele trăite și-au pus amprenta asupra lui Andrei, iar el conștientizează acest lucru și promite că va încerca să fie un adult mai bun decât sunt părinții lui.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dâmbovița îl va susține în continuare pe Andrei în drumul său, atât cât va dori să ne țină aproape. Avem încredere că adolescentul nostru va reuși să devină un om de bine. Și-a luat multe lecții, unele prea dure pentru vârsta sa încă fragedă, iar experiențele trăite nu-i vor permite să repete greșelile trecutului.

Mult succes, Andrei! Noi știm că ai un suflet bun!