Luni, 21 iunie a.c., în contextul participării la cea de-a treia parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Strasbourg, 21-24 iunie 2021, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, s-a adresat, în plenul Adunării, ministrului ungar al afacerilor externe și comerțului exterior, Péter Szijjártó, invitat la sesiune în calitatea acestuia de președinte al Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, președinție exercitată de Ungaria în perioada 21 mai-17 noiembrie 2021.
Senatorul Corlățean a ridicat problema necesității ca Președinția ungară să concilieze poziția sa națională în materia protecției minorităților naționale în baza căreia promovează constant conceptul așa-numitelor „drepturi colective” și, respectiv „autonomia teritorială pe criterii etnice”, în cazul altor state, cu responsabilitățile europene pe care le are în momentul de față ca Președinție a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și cu necesitatea de a promova standardele europene în materie. A mai adăugat că această poziție a părții ungare contravine standardelor europene consacrate în materie, precum Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și o serie de tratate bilaterale ale Ungariei, inclusiv cu România.
Totodată, senatorul român a solicitat ministrului ungar de externe “să celebreze” președinția Ungariei la Consiliul Europei prin consacrarea în dreptul intern a unei veritabile reprezentări a minorităților naționale în Parlamentul Ungariei, începând cu minoritatea română, întrucât sistemul actual prevede un mecanism care simulează această reprezentare prin intermediul unor „purtători de cuvânt” ai minorităților naționale, care nu sunt parlamentari și care nu dispun de nicio prerogativă legislativă sau vreo posibilitate de a participa la dezbaterile parlamentare.
În reacția sa, ministrul de externe ungar și-a exprimat aprecierea pentru cooperarea bilaterală româno-ungară de-a lungul timpului, în pofida unor diferențe de opinii care au existat și încă persistă și pentru valoarea de punte de legătură a celor două minorități, română și ungară, arătând în același timp că guvernul de la Budapesta face eforturi pentru prezervarea identității și a drepturilor minorității române.
De menționat, în acest context, că, luni, 21 iunie a.c., în cadrul reuniunii Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație, senatorul Corlățean a ridicat problema reprezentării reale a minorității române în Legislativul de la Budapesta și cu ocazia prezentării priorităților Președinției ungare la Consiliul Europei de către Reprezentantul Permanent al Ungariei pe lângă Consiliul Europei și de șeful Delegației maghiare la APCE, Zsolt Németh, care deține și funcția de președinte al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație.