Joi, 24 iunie a.c., cu ocazia celei de-a treia părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Strasbourg, 21-24 iunie 2021, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a inițiat o moțiune pentru rezoluție, intitulată: Continuarea înrăutățirii accesului minorităților din Ucraina la educație în limba maternă: necesitatea implementării Rezoluției APCE 2189 (2017). Acestui demers i s-au alăturat membri ai Delegației Parlamentului României la APCE: senatorul Viorel-Riceard Badea și deputații Anamaria Gavrilă, Dumitrina Mitrea și Andi-Lucian Cristea, precum și membri ai Adunării din Elveția, Franța, Germania, Olanda, Italia, Spania, Letonia, Ungaria, Serbia, Albania și San Marino provenind din toate cele cinci grupuri politice ale APCE.
Această inițiativă a fost depusă în contextul în care de la adoptarea Rezoluției APCE (2017) privind noua lege a educației din Ucraina: un impediment major pentru învățământul în limbile materne ale minorităților naționale, inițiată la momentul respectiv de asemenea de Delegația română la APCE, dreptul la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale a cunoscut o tendință de deteriorare accentuată. În pofida a două avize ale Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) din 2017 și 2019, care menționau, printre altele, că acțiunea legitimă a Ucrainei de a își consolida utilizarea limbii oficiale nu poate aduce atingere drepturilor lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale, autoritățile de la Kiev au adoptat alte două acte normative cu impact negativ asupra acestor drepturi, respectiv Legea privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat (2019) și Legea privind educația secundară generală completă (2020).
Potrivit documentului depus la APCE, semnatarii acestuia își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectul de lege privind popoarele indigene, transmis cu o lună în urmă de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, către Rada Supremă a Ucrainei, o nouă inițiativă, care, dacă ar fi adoptată, va conferi doar populațiilor indigene dreptul de a își dezvolta identitatea, etnică, culturală, lingvistică și religioasă. Definiția legală a poporului indigen, cuprinsă în acest proiect de act normativ, se referă exclusiv la comunități etnice, formate pe teritoriul Ucrainei actuale, cu propria limbă și cultură, dar fără corespondent într-un alt stat național din afara Ucrainei. Adoptarea acestui act normativ va fi astfel sinonimă cu negarea dreptului la educație în limba maternă pentru minoritățile naționale (români, unguri, polonezi, bulgari, greci și ruși), situație extrem de gravă care reclamă un răspuns ferm din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cu luarea în considerare a elementelor deja examinate cu ocazia Rezoluției APCE 2189 (2017).